Postări
Lăudaţi pe Dumnezeul dumnezeilor, căci în veac ţine îndurarea Lui!
Lăudaţi pe Domnul domnilor, căci în veac ţine îndurarea Lui!"
(Anonim, Psalm 136, vers. 1, 2, 3)
Fiecare popor are folclorul său care îl distinge de celelalte. La fel cum, la nivel mai mic, fiecare om are gândirea lui. Românii au şi ei Mioriţa alături de multe alte capodopere artistice din alte câmpuri. Evreii, însă, au un folclor special. Nu mă refer la felul lor de exprimare, la modalitatea de a alcătui opere artistice. Conţinutul e unul cu totul deosebit. Folclorul lor Îl are în centru pe Dumnezeu. Nu ai cum să treci cu vederea peste lucrul acesta, fie că te uiţi în muzica lor tradiţională fie că studiezi poezia lor. Dumnezeu e în centru. E ceea ce îi distinge de multe alte popoare.
Bineînţeles că am putea argumenta că folclorul egiptean are la bază o multitudine de zei, că mitologia greacă are Olimpul sau că indienii visează la Nirvana încă din antichitate, dar loialitatea evreilor faţă acest Dumnezeu care este parte din folclorul lor e remarcabilă. Aşa ceva nu mai întâlneşti la nici un popor. E o continuă poveste de dragoste, mereu proaspătă, mereu relevantă. Atât de actuală încât creştinii de pe întreg pământul o folosesc pentru a-şi facilita apropierea de acelaşi Dumnezeu.
Ce reiese de aici? Folclorul evreiesc e bazat pe adevăr. Bucăţica de psalm pe care am ales-o astăzi este o operă colectivă evreiască transmisă din generaţie în generaţie şi îmbunătăţită sau îmbogăţită în timp. E simplu să observăm câte generaţii cuprinde psalmul. Practic, toţi cei care se consideră evrei, de la creaţie şi până în timpurile noastre, sunt incluşi în cuvintele lui. Mai precis, Dumnezeul tuturor evreilor, de la creaţie şi până în timpurile noastre.
Interesant, nu? O cântare colectivă ... asta înseamnă o gândire, o conştiinţă colectivă. O identitate naţională puternică, solid ancorată în Dumnezeu. Oamenii se schimbă, tehnologia evoluează, informaţia circulă din ce în ce mai repede, filosofia aduce tot mai multe răspunsuri. Dar Dumnezeu rămâne acelaşi. Şi cu toatea astea, o naţiune întreagă de oameni Îl consideră cel puţin la fel de vrednic de laudă.
Căci în veac ţine îndurarea Lui!
E mare lucru ...
Bună dimineaţa!
Bineînţeles că am putea argumenta că folclorul egiptean are la bază o multitudine de zei, că mitologia greacă are Olimpul sau că indienii visează la Nirvana încă din antichitate, dar loialitatea evreilor faţă acest Dumnezeu care este parte din folclorul lor e remarcabilă. Aşa ceva nu mai întâlneşti la nici un popor. E o continuă poveste de dragoste, mereu proaspătă, mereu relevantă. Atât de actuală încât creştinii de pe întreg pământul o folosesc pentru a-şi facilita apropierea de acelaşi Dumnezeu.
Ce reiese de aici? Folclorul evreiesc e bazat pe adevăr. Bucăţica de psalm pe care am ales-o astăzi este o operă colectivă evreiască transmisă din generaţie în generaţie şi îmbunătăţită sau îmbogăţită în timp. E simplu să observăm câte generaţii cuprinde psalmul. Practic, toţi cei care se consideră evrei, de la creaţie şi până în timpurile noastre, sunt incluşi în cuvintele lui. Mai precis, Dumnezeul tuturor evreilor, de la creaţie şi până în timpurile noastre.
Interesant, nu? O cântare colectivă ... asta înseamnă o gândire, o conştiinţă colectivă. O identitate naţională puternică, solid ancorată în Dumnezeu. Oamenii se schimbă, tehnologia evoluează, informaţia circulă din ce în ce mai repede, filosofia aduce tot mai multe răspunsuri. Dar Dumnezeu rămâne acelaşi. Şi cu toatea astea, o naţiune întreagă de oameni Îl consideră cel puţin la fel de vrednic de laudă.
Căci în veac ţine îndurarea Lui!
E mare lucru ...
Bună dimineaţa!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu