(Împăratul Asa, 2 Cronici cap. 14 vers. 11)
Tendinţa noastră este să căutăm sprijin la Dumnezeu numai atunci când nu avem de unde altundeva să primim. Dacă am face asta dintr-un fel de politeţe sau bun-simţ faţă de El! Dar cred că nu din cauza ruşinii îl punem pe Dumnezeu ultimul la numerele de urgenţă, ci din cauza mândriei.
Asa a făcut şi el la fel. S-a trezit într-o dimineaţă cu mai bine de 1 milion de luptători etiopieni gata să-l şteargă de pe hartă. Şi uite ce frumos s-a rugat. Numai să citiţi mai departe să vedeţi cât de mult l-a ajutat Domnul ... a câştigat bătălia şi a luat cu el o pradă imensă. Apoi a făcut o sărbătoare mare în Ierusalim în care tot poporul a adus mulţumiri Domnului. Şi-au reînnoit legământul cu Dumnezeu. Trezire naţională.
Nu trece mult timp şi împăratul lui Israel, Baeşa, începe să întărească cetăţile de frontieră, ameninţându-l pe Asa. Citiţi mai departe şi vedeţi felul în care se petrec lucrurile. La final se dovedeşte că, dacă inima ta nu este în întregime a lui Dumnezeu, apar conflicte de interese între tine şi El. Lucrul acesta ar trebui să ne dea mult de gândit.
Felul cum Îl abordăm pe Dumnezeu în fiecare zi Îi arată ceea ce credem despre El. Dar şi ceea ce credem despre noi. Şi oricum am pune lucrurile nu cred că ieşim în avantaj. E aşa de greu să fi creştin ... dacă nu vrei asta.
"Căci Domnul îşi întinde privirile peste tot pământul, ca să sprijinească pe cei a căror inimă este întreagă a Lui."
(Hanani, văzătorul, către Asa)
Bună dimineaţa!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu