Episodul I. Expoziţiunea
Toate statele lumii se guvernează după o lege fundamentală. Această lege poartă numele de Constituţie pentru că ea pune fundaţia construcţiei statale. Prevederile ei determină prevederile tuturor celorlalte legi care vor ajuta la guvernarea problemelor interne şi externe ale statului în cauză. Împărăţia lui Dumnezeu nu face excepţie de la acest fel de guvernare. De fapt, mai corect ar fi să spunem că înţelepciunea divină a fost cea care i-a călăuzit pe oameni să adopte astfel de metode pentru a-şi regla ritmul vieţii. Un exemplu foarte clar în acest sens este Psalmul 119. Fiecare verset al acestui psalm face referire la Legea Domnului sau la un concept foarte strâns înrudit cu aceasta şi la importanţa acestor lucruri în viaţa unui om.
Pentru creştinii de pretutindeni, Constituţia Împărăţiei lui Dumnezeu este formulată de către Isus Cristos în predica Sa de pe muntele învecinat Mării Galileii. Cel mai cunoscut text care cuprinde Predica de pe Munte este cel din Matei, capitolele 5, 6 şi 7. Pasaje similare se găsesc şi în celelalte evanghelii, dar textul din Matei este unul de referinţă datorită structurării sale.
Ca şi crestini practicanţi cred că este foarte potrivit să căutăm învăţătură in cuvintele Mântuitorului nostru. Deşi cred cu tărie că toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi ne este de folos (2 Tim. 3: 16), învăţăturile venite direct din gura lui Isus Cristos îmi par mai pline de sevă şi de adevăr decât oricare altele. Felul Lui de vorbire, perfecţiunea trăirii şi compasiunea Sa infinită faţă de noi sunt motivele pentru care iubesc cuvintele Sale mai mult decât oricare altele din Biblie.
Când a văzut Isus noroadele, S-a suit pe munte; şi după ce a şezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El.
Apoi a început să vorbească şi să-i înveţe [...]
(Evanghelia după Matei, cap. 5 vers. 1, 2)
Aceasta este introducerea în atmosfera zilei pe care Matei o face pentru noi. După o zi în care Isus i-a învăţat pe oameni despre Împărăţia Cerurilor şi despre nevoia lor de pocăinţă, vindecând totodată bolnavii şi îndrăciţii care se apropiau de El, Domnul nostru ne consideră pregătiţi să ne ofere noile standarde de trăire.
Cei mai mulţi comentatori biblici văd în faptul că Isus a urcat pe un munte ca să predice semnul că avea să reproducă situaţia vechi testamentală în care Moise a proclamat Decalonul de pe Muntele Sinai. Acesta este un detaliu extrem de important pentru creştini, mai ales că în acelaşi context Domnul Isus spunea că nu a venit să strice Legea, ci s-o împlinească (Matei 5: 17). Moise este omul prin care Dumnezeu a revelat Legea Vechiului Testament, vechea Constituţie dacă vreţi. Isus, cu mult mai mare decât Moise, vine şi urcă într-un mod simbolic pe un alt munte de unde ne revelează noua Lege. Acesta este primul lucru pe care trebuie să-L ştim cu privire la Constituţia Împărăţiei: Isus Cristos, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Creatorul şi Păstrătorul Adevărului şi al tuturor lucrurilor perfecte, ne dă aceste cuvinte de înţelepciune pentru a ne arăta o nouă cale. Una cu mult mai bună decât cea veche, dovedită deja a fi prea sus pentru ca omul să o poată urma.
Un al doilea detaliu, important şi el, este poziţia pe care Isus a luat-o în timpul predicii Sale. A şezut jos. Acest fel de a vorbi este unul deosebit pentru perioada de atunci. Predicatorii nu stăteau niciodată jos atunci când îşi aducea mesajele. Ei rămâneau în picioare, uneori chiar se urcau pe ceva mai înalt pentru a putea fi văzuţi şi auziţi de mulţime. Chiar şi Isus a practicat acest fel de vorbire de multe ori. Vorbitul stând jos se practica de către rabini atunci când îi învăţau pe ucenicii lor. Iată de aici şi caracterul vorbirii Sale: mai mult decât o predică, cuvintele lui Isus sunt o învăţătură pe care orice om care spune despre sine că este un urmaş al lui Cristos o va asimila şi o va pune în practică.
Iată ce bogăţie mare ne stă în faţă in zilele care urmează: să-L cunoaştem pe El şi puterea învierii Lui şi părtăşia suferinţelor Lui (Filipeni 3: 10). În faţa lucrurilor pe care le-am descoperit astazi îmi doresc să putem spune cu toţii că suntem recunoscători pentru Noul Legământ pe care Isus ni l-a adus, pentru perfecţiunea lucrării Lui şi pentru grija cu care ne-a învăţat tot ce trebuie să ştim. El nu a renunţat la omenire atunci când a văzut că nu am fost în stare să ascultăm de Moise, ci a venit cu o autoritate şi o înţelepciune infinit mai mari şi a stat de vorbă cu noi aşa cum stă un maestru cu ucenicii lui, căutând să ne înveţe toate secretele vieţii cu El.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu